Scrisoare catre copii

Poate au fost zile cand nu v-am spalat pe dinti,cand am alergat pana la scoala pentru ca m-am trezit tarziu,cand nu v-am auzit pe toti trei,cand m-am enervat de trei ori mai mult decat o mama cu un singur copil,cand nu v-am scos in parc chiar daca afara era soare,cand am uitat sa va dau medicamentul la timp,cand v-am pieptanat in graba si v-am mai tras de par,cand v-am vorbit urat fiindca v-ati lovit unul pe altul,cand mi-as fi dorit sa ies cu tatal vostru in oras..doar cu el,cand m-am indoit de calitatile mele de mama,cand v-am dat iaurtelul rece din frigider..si multe alte momente care tradeaza faptul ca avand trei copii la diferenta de un an si o luna intre fiecare, este al dracu de greu.
Cu toate astea niciodata nu am ratat micul dejun sau pranzul sau cina,sunteti mereu curati,v-am aratat toata dragostea mea,v-am pupat pe fiecare de aceleasi ori,v-am spus nopate buna in fiecare seara,v-am cumparat mereu ce cadouri v-ati dorit de sarbatori..si lista ar putea continua din nou.
As vrea sa stiti ingerasiii mei dulci,razele mele de soare,'curcubeii' mei minunati ca mi-ati umplut fiecare gol din viata mea,m-ati facut un om completNu imi pot imagina viata fara nici unul dintre voi.Nu imi doresc sub nici un chip ca la un moment dat sa va doriti sa fi fost singur la parinti si as fi si mai fericita daca v-ati iubi intre voi asa cum va iubesc eu pe fiecare.Mariuca firava si sensibila esti primul meu copilas,mi-ai oferit primele clipe de mamica,m-ai maturizat cum nimic nu reusise pana atunci..atat pe mine cat si pe tatal tau.Tu Stefanica draga,frumusetea mea de fetita,te-a creat Dumnezeu asa cum mi-am dorit eu sa am un copil..cu ochii tatalui tau si culoarea pielii mele si cu parul carliontat ca al verisoarei tale..toate astea ca sa imi dea putere sa va cresc pe amandoua in momentul in care credeam ca e imposibil.
Costi..baiatul meu mult dorit..speranta mea..sufletul meu..nu te pot scapa din ochi nici o secunda..pentru ca tu ai fost cireasa de pe tort.Fara tine nu am fi fost o familie..iar tati nu ar fi avut cu cine sa se uite la meci sau sa viseze la prima bere cu feciorul lui.
Vom fi intotdeauna alaturi de voi,va vom sprijini in tot ceea ce va propuneti si niciodata nu vom renunta sa luptam.Imi cer iertare de pe acum pentru greselile pe care le vom face si vom gasi intodeauna puterea sa va iert pe voi.

Mami si tati va iubesc mult!

Declaratie de dragoste

Imi prinzi in maini iubirea toata,
Si ma atingi incet in somn,
Imi spui ca nimeni niciodata,
Nu te-a facut sa-ti fie dor.

Ma scald in ochii tai iubire,
Si ma scufund adanc in ei,
Nu vreau decat sa cred in tine,
Si sa ma las pierduta-n ei.


Pentru Cotomin!

In epoca durerii

Nimic nu e mai trist decat sa ai tot ce iti trebuie si nimic din ce iti doresti.Asta e motivul pentru care mereu mi-am complicat viata..sau macar am incercat.As fi putut fi fata cu fite,de bani gata..sa profit de averea alor mei..sa fac din zile nopti si invers cutreierand discotecile de ultimul racnet.in schimb eu am preferat sa pregatesc dosare,sa fac planuri,sa scot din faliment o firma careia nimeni nu ii mai dadea nici o sansa.Tocmai de aceea l-am acceptat pe el.Simteam nevoia sa profit dracului de steaua norocoasa in care ma nascusem si sa nu ma mai chinui de una singura.Imi doream sa fie cineva acolo ..sa ma astepte acasa..sa fie al meu pentru ca ma iubeste ca sunt fata lui X sau pur si simplu ca asa simte.
Dupa zile intregi in care m-am simtit mai rasfatata decat un prunc era momentul sa imi faca cunostinta cu familia sa.Nu stiam ffoarte multe..doar ca are un fiu mai mic decat mine cu cativa ani..ca fosta lui sotie se sinucise pe cand copilul avea doar 3 ani din cauza unei supradoze si ca si-a incercat norocul cu cateva femei dar toate au renuntat.Nici nu mi-am pus intrebari..de ce..sau cum..erau un subiect tabu..pentru ca nici el nu a intrat in detalii..si sincer..imi era bine asa.Nu ma simteam pregatita sa complic din nou lucrurile..dar el facea in asa fel incat sa simt ca e in firea lucrurilor..ca asta trebuie sa fie urmatorul pas.
Cu toate astea,nu pledoaria lui a fost cea care m-a convins.
Tatal meu..avem acelasi character puternic..nu stim ce e ala un compromis..m-a considerat tot timpul copilul lui..desi biologic nu sunt..a incercat sa imi deschida foarte multe usi..pe care ,evident.i le-am trantit in nas..dupa care a renuntat.Mi-a reprosat tot timpul ca nu voi putea sa cladesc nimic de una singura..ca sunt femeie si ca trebuie sa invat sa sterg praful si nu sa ma lupt cu lumea afacerilor.L-am urat pentru asta..si pentru felul in care o trata pe mama.Pentru ca vedea in ea ceva slab,pentru ca niciodata nu a lasat-o sa evolueze..a inchis-o in casa si a pedepsit-o pentru ca e femeie.
-Ela..ma faci de ras din nou.Andrei m-a sunat sa imi reproseze ca a pierdut un contract din cauza ta.
-Pai ce vina am eu..cel mai bun castiga..legea junglei..asta am invatat de la tine..
-Ce-ti lipseste tie ma, femeie proasta..?De ce faci lucrurile mereu invers..??Nu e de ajuns ca te-am crescut ca pe copilul meu si ti-am dat tot ce am avut??Ca va calc acum in picioare pe amandoua de nesimtite ce sunteti.Carpe de sters pe jos ma ,tarancilor!Fa ceva cu idioata asta ca tu stii ce gene de cacat o avea.
Priveam o floare asezata frumos,ostentativ intr-o faza ce incerca sa incalzeasca atmosfera mereu rece dintr-o casa pe care mereu am considerat-o a groazei.Imi venea sa plang..dar imi inghiteam lacrmile si le simteam cum ma ard pe dinauntru.Imi era mila de ea dar o blestemam in gand ca nu a avut curajul..Ma uram pentru ca din nou am declansat furia lui..mi-as fi smuls fiecare particica din corp in speranta ca ma voi dezintegra si ca voi disparea din viata tuturor..mai ales a ei..pe care am chinuit-o de cand m-a nascut..un copil dorit numai de ea..atunci ca si acum..un suflet manjit de ura a doi barbati ce trebuia sa imi fie tati..dar care m-au parasit ..unul la inceput si unul acum cand urma sa fie sfarsitul.M-am ridicat spre ea..am zambit
-Mama acum una din noi trebuie sa aibe curajul..si eu voi fi aceea..nu te voi lasa singura ..dar stiu ca tu nu poti pleca..mereu ai fost slaba..mereu l-ai iertat..nu mai pot baga capul sub plapuma si sa nu il mai aud cum te loveste..stii cum sunt..nu fi trista..mereu voi fi langa tine..
O vedeam cum ar fi vrut sa ma opreasca..dar ii era frica..cel mai mult de ea..Ii citeam disperarea in ochi..o simteam cum claca pe dinauntru..cum ii tremurau genunchii ..si cu o ultima putere se arunca asupra mea si imi spuse incet,in soapta..'Stiu'..
L-am sunat pe Andi..nu stiu de ce..pentru ca in acel moment nu voiam sa vad nici un barbat in fata mea..poate pentru ca simteam nevoia sa pedepsesc pe cineva..
-Nu ma intreba nimic..vreau doar sa te comporti ca in orice alta zi..iti spun ca m-am certat cu tatal meu si ca nu ma mai pot intoarcea acasa..atat..
-Esti bine iubire..??Ce pot sa fac??
-Sa taci dracului din gura si iti repeti in minte ce ti-am spus acum 10 secunde si daca poti bine daca nu pleaca.
-Ok..iarta-ma..unde vrei sa mergem..?La o cafea..?
-La tine acasa!In seara asta doar..nu am chef sa imi caut acum sa ma mut..si nici de hotel..
-Sigur!Hai sa mergem..sunt cel mai fericit barbat din lume iubire!!!
-Iar eu cea mai trista..ne completam nu?

In epoca durerii

Andi..ce pot sa spun despre el..de-a dreptul fermecator..un domn in adevaratul sens al cuvantului..stia sa renunte cand trebuia..asta m-a facut sa intru in jocul lui.Eu sunt orgoliul is incapatanarea in persoana.Imi place sa conduc,sa am ultimul cuvant.. si imi place atat de mult incat atunci cand intalnesc pe cineva cu acelasi caracter nu renunt pana nu il zdrobesc..Nu m-as schimba pentru nimic in lume.Tatal si fratele meu au incercat sa imi demonstreze contrariul..s-au chinuit..si cand au vazut ca de cate ori ma atatcau eu raspundeam inzecit s-au lasat pagubasi.
Si pentru ca el era singurul barbat pe care il intalnisem pana atunci dispus sa ma lase pe mine sa cant l-am acceptat in viata mea.Diferenta de varsta..nu m-a deranjat ..nici nu parea de 44 de ani..in plus..ai mei l-au sprijinit foarte mult..era vorba si de banii lui..si de faptul ca la 24 de ani nu avusesem nici o relatie stabile..toti fugeau dupa maxim o saptamana.Mi se dusese vorba cum ca as fi fost o scorpie plina de bani si mult prea alintata.
La cateva zile dupa ce ne-am cunoscut am inceput sa iesim.Eram subiecul principal de barfa in companie.Nimeni nu avea curajul sa intrebe nimic,evident.Secretara mea,si cea mai buna prietena,Delia,imi spunea de fiecare data ce se mai aude.Cel mai tare m-a amuzat cand am aflat ca se faceau pariuri despre cat va rezista pana ma va parasi.
Oficial,eram impreuna.
In fiecare zi cate un buchet de flori,cate o surpriza,mesaje siropoase..facea totul sa fie perfect..mult prea perfect.Nu imi displacea ..dar eram constienta ca orice ar fi facut nu putea sa fie mai mult.
-Ela,nu ai idee cat de fericit ma simt.As renunta la tot pentru tine.As rasturna pamantul daca asta mi-ai cere..
-Serios..?ai renunta la tot?..stii ca nu e adevarat..si..mai stii ca nici in seara asta nu urci la mine..
-Daca asa vrei tu..dar nu uita ca te doresc cum n-am mai dorit pe nimeni..ma innebunesti..de cate ori iti simt parfumul o iau razna si nu ma mai pot concentra la altceva.
-Andi..nu ma intelege gresit..ai mei sunt acasa..si eu te doresc..dar nu cred ca e momentul..
-Atunci hai la mine..te rog..
-Nu..ce-o sa spuna fiul tau..??Nici macar nu ma cunoaste..si ar fi aiurea sa ma vada prima data dupa ce m-a tavalit tata-su..!!!
-Ai dreptate..te-as invita la un hotel..dar nu vreau sa te jignesc..adica ..hotelul nu e pentru cineva ca tine..
-Sau poate e !
-Hm?Crezi tu asta..?Mergem?\Numai ca e pentru prima si ultima data..trebuie sa gasim o solutie..in weekend vi la mine..sa il cunosti si pe Tudor..imi doresc foarte mult asta!
-Nu mai vorbi asa mult..hai o data pana nu ma razgandesc..o sa vedem ce si cum mai tarziu...

Am sperat ca ,facand dragoste cu el,o sa incep sa il iubesc..tandru,atent..toate calitatile din lume la pat.Dar eu ,cand ramanea singura cu mine speram sa apara adevaratul El..sa ma intoarca pe toate partile,sa imi ofere senzatii necunoscute.
Nu ma simteam implinita,nu eram fericita,nu ma gandeam non stop la el,nu ii cautam mirosul in perne dimineata..nu il iubeam.
Ceilalti il adorau..il considerau barbatul potrivit pentru mine..dar ce folos..?

In epoca durerii

Simt ca au trecut ani ..ani lumina..simt ca m-am nascut acum milioane de secole si imi simt batraneatea in oasele macinate de atata durere.De cand ma stiu viata a mers in sensul opus mie.Orice mi-am dorit sa construiesc se darama inainte sa apuc sa imi vad visul implinit.S-ar zice ca o femeie care a reusit sa ridice o afarcere de una singura,si inca una profitabila,ar fi puternica si de neoprit.Si poate asa o fi..dar nu e cazul meu.Povestea mea e pline de desi-uri..desi m-am nascut intr-o familie bogata am ales sa muncesc de mi-au sarit capacele..desi am fost crescuta cu frica de D-zeu ,il bluestem ca mi-a gasit si mie loc in lumea asta..desi eram adorata am ales sa ador numai eu.
Totul a inceput intr-o dupa amiaza..Facusem un obicei ca dupa ce plecam de la compania sa ma opresc la cafenea.Vis-a-vis era o alta cafenea ..de fite..dar pe care o detestam pentru ca imi era sila de oamenii de acolo si de barfele lor de doi bani.Mi-am comandat o cafeaa cu ceva tarie..nu imi mai amintesc...idea era ca ma durea capul ingrozitor si nu aveam chef de nimeni.Imi placea acolo,la ultima masuta de pe terasa sa vad masinile de mii de euro cum parcau in fata mea si sa le compar moacele cu cei a caror intrau aici.Ma bufnea rasul cand le vedeam cocotate pe platforme,cu fuste care mai de care mai scurte si cu bluzele cu doua numere mai mici.Toate privirile din cafenea erau atintite asupra mea.De parca ma intrebau ce dracu cauti in bodega asta..Dar nu imi pasa si gata.Acolo ma simteam cel mai bine..in lumea mea..cu regulile mele ..si fara sa zambesc fortat de cate ori vad pe cineva.
Cu pasi inceti si nesiguri se apropie de mine chelnerul intainzandu-mi un trandafir si un biletel.Il intreb ce-i cu asta si el imi spune ca mai bine citesc biletelul.Eram foarte nedumerita..dar daca banuiam pe atunci in cata durere voi sfarsi ..totul s-ar fi oprit acolo..as fi fugit cat ma tineau picioarele..spre nicaieri ..spre pretutindeni ..
'Singuratetea e cel mai mare dusman..mai ales langa o cafea intr-o dupa amiaza tarzie.'Am citit de doua ori ,m-am uitat in jurul meu,am mirosit trandafirul..care nu mirosea a nimic..si deodata a aparut el.
-Buna!Poate nu ma cunosti dar eu te iubesc de ceva vreme ..de la firma..scuze..am vrut sa spun te urmaresc..am incheiat cateva contracte impreuna..nu stiu daca iti amintesti de mine..dar te-am vazut aici..de pe partea cealalta..si nu am putut sa ma abtin..am vrut sa fac rost de numarul tau de telefon ..dar nu am stiut daca e potrvit ..sau nu..si acum am zis sa imi incerc norocul..acum vorbesc mult ..si cred ca si prost..dar asta pentru ca sunt foarte emotionat...si tu nu spui nimic...
-Si acum ai crezut ca e potrivit..?Poate astept pe cineva..
Nu se mai auzea nici un zgomot in jurul meu..Nici un sorbit..nici o soapta..totul se oprise si astepta sa vada ce va urma.El..el ..era frumos..in adevaratul sens al cuvantului..genul de barbat din vitrina..si mirosea al dracului de bine..poate un pic prea mult..si foarte aranjat..dichisit..Nu imi dadeam insa seama cati ani avea..oricum parea mai in varsta decat mine..dar asta nu m-a deranjat de la inceput.
-Pai ...stiam ca nu ai pe nimeni...de la tatal tau..si am indraznit ..dar... nu mai fac..imi cer scuze..la revedere..
-Stai un pic..esti cam timid pentru un gest asa indraznet..Am fost de multe ori abordata ..dar niciodata asa..Eu sunt Ela..dar probabil stii deja asta..scuza-ma ..dar nu eram chiar in apele mele..ia loc..o cafea?

Who am I?

Am realizat faptul ca am uitat sa ma relaxez.Nu mai stiu ce imi place iar lucrurile dupa care credeam ca tanjesc sunt de fapt chestii in care ma ascund.Sunt fericita doar la suprafata.Imi crestez momentele de falsa fericire in speranta ca vor ajunge acolo unde trebuie.Mi-e dor de libertatea aia contransa unde te poti juca cu zilele si sa poti adormi visand la nori albastri de speranta.Tanjesc dupa tricourile decolorate pe care le purtam in timpul facultatii,de jeansi ultra purtati si taiati dinadins de mine,de frica pe care o aveam cand ma urcam in 601 fara bilet,de frigiderul gol din camera de camin..taramul fericirii..de pachetele de tigari care nu ajungeau niciodata si de noptile in cubluri cu colegele de camera.As da orice sa ma pot retrai ziua in care te-am cunoscut..sa imi pot simti inima zburdand de parca ar fi vrut sa urle 'this is the one!!!'.Imi e dor de chipul tau fara nici o grija,de ochii tai ce radiau de fericire de cate ori ma priveai.Unde sunt eu?De ce nu ma las sa fiu fericita..de ce cer atat de mult de la viata?Mirosul pielii tale e singurul lucru care a ramas neschimbat.Oare ce mi-am dorit cu adevarat sa fac?Cand am incetat sa imi mai doresc ceva?

Prima zi de scoala

Zoe nu  a fost niciodata la gradinita.Parintii au tinut-o acasa..era singurul lor copil,facut la batranete.Sub nici o forma tati nu a vrut sa o lase ''asa de mica'' in gura lupului.Mami..ar fi fost de accord,ar fi avut mai mult timp pentru ea,nu ar mai fi stat cu grija cand trebuia sa plece la lucru ca o lasa cu buni si ''iar o invata tot felul de porcarii''.In ciuda acestui fapt Zoe stia o groaza de povesti,poezii,cantecele,poate chiar mai multe decat ar fi invatat la gradi.Avu grija buni de toate..sa stie sa salute lumea pe strada,sa spuna cati ani are,cum ii cheama pe parinti..tot tacamul.
Insa veni ziua cea mare.15 septembrie..data la care trebuia sa isi puna uniforma pipitata,ghiozdanul cat ea de mare in spate si sa inceapa scoala.
Dimineata fu una nebuna..pe langa zecile de sacouri si pantofi aruncati in pat,Zoe incerca sa isi aranjeze parul zbarlit printre pampoanele mari si albe asezate ostentativ intr-o parte si alta a capului.Era tunsa baieteste,uniforma o deranja la culme..si-ar fi dorit cu siguranta pantaloni..dar trebuia sa fie cocheta ca mami azi.Iar mami..dupa lungi asteptari isi gasise cu ce sa se imbrace.Tati era gata de mult..dar era in bucatarie cu cafeaua si tigarile in fata.Era tare nervos.Parca i se auzeau din dormitor gandurile.Ar fi vrut sa amane ziua asta pana in momentul in care se simtea pregatit.Daca o loveste cineva,daca nu poate deschide singura dopul de la sticla de apa sau ii e foame sau e nefericita..4 ore fara Zoitica e o vesnicie.
Se urcara toti trei in masina.Au trecut intai pe la buni care o astepta deja cu o icoana ce i-o strecura pe furis in ghiozdan si cu un buchet de flori culese din gradina pentru doamna Luncanu.O stia bine pe invatatoare,ii cusu zeci de rochi.
.Si gata.Plecara spre scoala.Zoe nu era bucuroasa,dar nici trista.Nu stia ce o va astepta acolo.Isi facu tot felul de idei in capusorul ei mic.Nu isi dorea prieteni.Nu suporta ideea de a imparti nimic cu nimeni si vazu ea cum stau lucrurile cu prietenii.Mami tot timpul se plangea ca cea mai buna prietena a ei a vrut sa ii distruga familia.Ce-o mai inseamna si asta..ea nu voia pe nimeni in viata ei sa ii distruga nimic..era bine-merci asa.
Cum cobori din masina se si impiedica..mami o smucise si o facu atenta ca isi va rupe ciorapii.Peste tot mirosea a praf de creta si cerneala.Erau foarte multi copii..mai multi decat se astepta ea.Fetitele aveau codite prinse frumos..Zoe isi duse mana la cap si incerca iar sa isi ascunda parul ravasit.Sala de clasa era minunata.Totul era nou si frumos.Mami o aseza in prima banca din mijloc ceea ce nu o multumi deloc.Langa ea se aseza o fetita roscovana cu pistrui.Ea parea ca ii cunoaste pe toti.Intorcea capul intr-o parte si alta si vorbea cu toata lumea..coditele o atingeau de fiecare data cand se intorcea.Banca era rece.Se gandea ce o sa faca ea atata timp intr-o banca.Buni o ducea peste tot..chiar si la tanti Marina cand se jucau cu cestile de cafea si le rasturnau pe farfurie.Acum isi dadu seama daca e fericita sau nu de noul eveniment..raspunsul era nu..si vru sa il traga pe tati de maneca sa ii spuna dar nu mai avu timp..intra invatatoarea.Mami o impinse sa fie prima care ii da florile.Ceva o rodea in stomac.Dupa ce ii dadu buchetul se aseza inapoi in banca si duse mana la gura sa isi roada unghiile.Mami o vazu imediat si o opri.Doamna invatatoare era batrana,avea un ruj rosu pe buze,unghiile lungi,iar pe degete multe inele.Nu ii placu nici de ea.Dupa ce se prezenta citi din caietul ala mare numele tuturor copiilor prezenti in clasa..Asta e momentul in care parintii trebuia sa plece.Lui Zoe i se opri respiratia.Se uita in ochii lui tati si vazu ca plangea.Il stranse bine,bine in brate iar mami il trase dupa ea.Zoe nu putu sa se aseze la loc.Alerga spre ei si il prinse pe tati de picior.
                -Tati,e urat aici nu-mi place,vreau acasa,te rog nu ma lasa!!!
Degeaba.Mami il  impinse pe tati spre usa iar doamna parca nici nu vazu ce se intampla.O lasase pe biata Zoe sa suspine in banca si isi vazu de treburile ei.Ziua fuse ingrozitoare.In pauze,statea in clasa,singura si desena cercuri imaginare cu degetul.Pachetelul nu vru sa il manance dar il arunca la gunoi sa nu o certe mami.Isi arunca si pampoanele sub banca iar ciorapii si-i agatase cand vru sa se ridice.Nimeni nu o intreba nimic iar ei ii convenea de minune.Ii era dor de buni si de motanelul Sunca.Gandul ca era nevoita sa vina aici zi de zi o chinuia ingrozitor.Nu isi imagina cum va trece peste asta.Ea nu isi dorea sa mai vina niciodata aici si incerca sa isi faca un plan de scapare.
Pana veni tati parca trecura ani.Il lua strans in brate si il pupa pe ambii obraji si ii spuse ca nu e suparata pe el ca a lasat-o singura aici dar va fi maine daca o va aduce din nou.Tati zambi.Zambetul lui ascundea de fapt aceleasi stari prin care trecu si Zoe.Casa era de-a dreptul goala fara ea.Motanul o cauta prin casa,broscuta testoasa nu mai iesi sa-si manance mancarea ..pana si televizorul era oprit.
O data ajunsa acasa fetita se dezbraca in graba si se arunca in pat.Isi trase patura peste cap si adormi visand la vremurile in care era libera ca pasarea cerului.